Liturghia e o taină rostită printr-un spectacol. Ea are structura dialogică a unei piese de teatru, iar Sfinții Părinți au alcătuit-o în așa fel încât ea să spună ce are de spus. (Bartolomeu Anania - Rotonda Plopilor Aprinşi) Sfânta Liturghie este, pentru creștinul ortodox, Taina tainelor, jertfa răscumpărătoare a Mântuitorului și expresia supremă a credinței … Continue reading Liturghia – o taină rostită printr-un spectacol (I)
Dacă dragoste nu e
Marin Preda își încheie romanul său, Cel mai iubit dintre pământeni cu aceste cuvinte: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e”. Cuvintele acestea sunt inspirate din Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, un text de o deosebită frumusețe duhovnicească. Este un adevărat imn închinat dragostei creștine. Auzim acest text citindu-se chiar în cuprinsul … Continue reading Dacă dragoste nu e
Fabulă muzicală
Pe un grif de țiteră S-a suit o literă. Și se laudă cu fală Că e notă muzicală. Litera saltă zglobie Și încearc-o melodie. Dar, din bietele-i demersuri, Nu rezultă decât versuri. Auzind acele zvonuri, Note, game, semitonuri Și-un diez cam guraliv Îi grăiesc din portativ: - Măi surato, zicem, ție Îți priește-n poezie. Muzichia … Continue reading Fabulă muzicală
Minunile care se întâmplă printre noi
Într-un tropar din Vecernia glasului al șaptelea găsim o frază de o deosebită frumusețe duhovnicească: „Unde vrea Dumnezeu, se biruiește rânduiala firii.” Aceasta ne spune că Dumnezeu, cel care a făcut universul cu toate legile fizice, poate să le suspende atunci când vrea. De ce ? Pentru că poate. Nu ne este dat nouă să … Continue reading Minunile care se întâmplă printre noi
Doamne, nu am om !
(Cuvânt la Duminica a 4-a după Paști, a slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda) Nu știu care suferință omenească este mai mare: aceea a bolii sau aceea a singurătății. Dar știu că omul din Evanghelia de astăzi le purta pe amândouă. În vremea Mântuitorului Hristos, undeva la marginea Ierusalimului se afla o scăldătoare, numită pe evreiește … Continue reading Doamne, nu am om !
Paradoxul credinței
Predică la Duminica a 4-a din Postul Mare – Marcu IX, 17-32 (fragmente) „Cred, Doamne, ajută necredinței mele!” Un om dintr-un sat din Galileea avea un copil stăpânit de un demon, care îl făcea să fie mut și surd și să se manifeste în feluri înspăimîntătoare: „Oriunde îl apucă, îl aruncă la pământ și face … Continue reading Paradoxul credinței
Dar ceilalți nouă unde sunt ?
(Vindecarea celor zece leproși – Luca XVII, 12-19) Se pare că nici iarna canadiană, cu toate capriciile ei, nu ne poate ține departe de căldura Cuvântului lui Dumnezeu, pe care îl întâlnim în biserică. Evanghelia de astăzi grăiește despre o vindecare săvârșită de Hristos unui grup de zece bărbați bolnavi de o boală încurabilă: lepra. “Intrând … Continue reading Dar ceilalți nouă unde sunt ?
Darul lacrimilor
Adam nu știa să plângă. În paradis, nici nu ar fi avut de ce. Ducea o viață perfectă, fără dureri, necazuri, întristări sau alte stări sufletești care îl fac pe om să uzeze de lacrimi. Dar lucrurile s-au schimbat după ce Adam a călcat porunca lui Dumnezeu și a fost izgonit din frumoasa grădină. Atunci, … Continue reading Darul lacrimilor
Stai la mine, Doamne
Stai la mine, Doamne, a-nserat, luna se prăvale pe-o colină, și de-oi vrea, în noaptea ce-o să vină, eu Ți-oi da o pâine și un pat. Nu pleca în lume, deocamdată, e-ntuneric și-i pustiu pământul, sec și fără dor ne e cuvântul. Oamenii nu sunt ce-au fost odată. Odihnește-Te, mai bine, până-n zori. Corbi se … Continue reading Stai la mine, Doamne
Orbirea ochilor și orbirea sufletului
Predică la Duminica a 7-a după Rusalii Textele evanghelice ale ultimelor patru duminici urmează cursiv firul preumblărilor Mântuitorului Iisus Hristos. Ca într-un serial, în care evenimentele urmează unul altuia într-o curgere cronologică. După ce S-a aflat în Capernaum, unde a vindecat pe sluga centurionului roman, Iisus a trecut marea și a potolit furtuna pe timp … Continue reading Orbirea ochilor și orbirea sufletului
Nicolae Marinescu 