Interviu cu istoricul Răzvan Theodorescu, realizat pentru revista LUMEA Magazin, în anul 2000
N.M.: Cum comentați vorbele lui Andre Malraux, „secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc” ?
R.T.: Celebra spusă a lui Malraux ascunde mai mult adevăr decât am fi tentați să credem la o primă impresie. Într-o lume sfâșiată de contradicții spirituale – nu mai vorbesc de cele materiale, politice, militare – omul are o singură salvare: credința. Cât de multă dreptate a avut Malraux o arată Europa fostă ateistă și fostă comunistă în care religia, spiritualitatea religioasă, a cunoscut în ultimii zece ani o revigorare neobișnuită, în forme ortodoxe, catolice sau protestante.
Să ne gândim apoi la lumea islamului și toate acestea ne pot face să credem că cel puțin Eurasia va fi într-adevăr lumea unei noi civilizații religioase, dar nu în accepțiunea Evului Mediu, ci o civilizație impregnată de spiritualitate și care va avea alături o componentă seculară foarte importantă. Religia, confesiunea, vor fi cele care vor da o coloratură aparte evoluției civilizației.
Aș spune că celebra frază a politologiei americane, aceea a Sindromului Țării Înrudite – se înțelege, înrudită religios – s-a verificat strălucit în cazul destrămării Iugoslaviei. Acolo nu a fost vorba de interesele unor mari puteri, ci – așa cum spunea la un moment dat un deputat sloven – de faptul că, la sfârșitul secolului XX, în Iugoslavia se întâlneau Roma, Mecca și Bizanțul. E un fel de a înțelege de ce Vaticanul, Germania și Austria au sărit în sprijinul Croației și Sloveniei – țări catolice – , de ce Elțîn a sărit în ajutorul Serbiei lui Miloșevici și mai ales de ce țări musulmane șiite sau sunite – Irak, Turcia sau Arabia Saudită – în al Bosniei. Cred că o explicație mai clară nu putea fi găsită.
N.M.: În antichitate și evul mediu creștin cei mai mulți sfinți erau la origine oameni simpli. Cum credeți că va arăta sfântul acestui secol ?
R.T.: Cred că într-adevăr simplitatea și lipsa de complicații scolastice – o simplitate care este aceea a bunului simț și care evident se educă, dar rămâne fundamental mentalitatea omului simplu – este aceea care poate să ducă la un model de urmat de tipul celui al sfinților.
Nu știu cum va arăta sfântul acestui secol, dar dacă ne gândim la catolica Maica Tereza sau la cazurile unor sihaștri ortodocși din ultimul deceniu, putem spune că ei au fost oameni simpli, cu o viață extrem de simplă și tocmai de aceea au putut să devină modele pentru oamenii simpli, care constituie majoritatea covârșitoare a globului pământesc. Îmi este foarte greu să îmi imaginez un profesor universitar sau un mare artist care, prin exemplul vieții sale, să devină spre bătrânețe un model de urmat.
Noi, intelectualii, nu venim direct din lumea aceasta a credincioșilor, chiar dacă strămoșii noștri asta au fost; suntem prea individualiști, prea complicați, prea sofisticați pentru a putea fi modele morale pentru cei mulți. Noi putem fi modele, dar pentru cei din preajma noastră.
N.M.: În ultimii ani au început să se țină și la noi anumite sărbători de import, cum este Halloween. Cum credeți că vor influența acestea specificul nostru național și spiritual ?
R.T.: Cred că nu vor influența în nici un fel specificul nostru național și spiritual; este pur și simplu o modă întreținută de mass-media, care însă nu va prinde. Sigur, s-ar putea afirma că au mai fost și alte asemenea mode venite din occident care au prins, dar ele sunt legate de niște sărbători naționale. De pildă, pomul de Crăciun apare în spațiul românesc din lumea occidentală la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dar la noi exista deja tradiția bradului împodobit de la sărbătorile funerare și maritale, deci el venea pe un teren propice.
Halloween-ul și toate lucrurile acestea vin însă pe un teren absolut neafin cu obiceiurile americane și cred că ele nu vor avea un ecou prea mare.
Publicat în revista LUMEA Magazin
fotografia nu-mi aparține
Nicolae Marinescu 